“Familia este grupul cel mai important dintre toate grupurile sociale deoarece ea influenţează şi modelează persoana umană”
Cum este văzută familia în planul lui Dumnezeu, care este rolul partenerilor în relaţia lor conjugală şi de ce în cultura în care trăim rata divorţului este în creştere? La toate aceste întrebări ne va răspunde Ioan Mureşan, pastor al bisericii penticostale “Betel” din Dej. 
Ioan Mureşan slujeşte în biserica penticostală “Betel” din Dej, de 24 de ani. Este căsătorit de 24 ani cu Atena, au 3 copii, aceştia au înţeles în umblarea cu Domnul şi unul cu altul că Dumnezeu i-a gândit pe fiecare ca păstrător al celuilalt în har. În ’95 în biserică are loc o reformă în care s-a decis importanţa familiei, au realizat că nu pot avea o biserică relevantă dacă nu au familii puternice. Tot din acest an împreună cu soţia sa organizează conferinţe adresate famililor. În 2002 scrie cartea: „Voia lui Dumnezeu în familie” fiind motivat de criza cu care se confruntă familia, nu una economică ci una spirituală. Familia este locul în care trăim cel mai intens bucuriile si trageiile vieţii, locul în care petrecem cel mai mult timp din viaţă.
A.C: Cum este vazută familia în planul lui Dumnezeu?
I.M: Familia este invenţia lui Dumnezeu şi nu a societăţii umane. Nu putem vorbi de o familie normală decât dacă ne propunem să copiem modelul relaţiei Cristos-Biserică. De aceea Pavel în Efeseni 5 când vorbeşte de rolul femeii şi a bărbatului în familie, are grijă să faca această paralelă între familie şi relaţia Cristos -biserică. De aceea le spune:“ nevestelor fiţi supuse soţilor voştri ca şi biserica lui Hristos”. Dumnezeu dă unei soţii acest drept fantastic, să preia rolul bisiericii în relaţie cu soţul ei şi să se raporteze la soţ cum ar fi Hristos, ea este chemată să îndeplinească rolul bisericii. Soţilor le este cerut să ia rolul lui Hristos cu biserica, “bărbaţilor iubţi-vă nevestele ca şi Hristos biserica”.
Când Dumnezeu se uită la un el şi la o ea, se uita la Cristos şi la iubita Lui – la biserică, şi ar vrea ca ei doi să cultive o asemea relaţie: Hristos –biserică.
A.C Care este motivul pentru care familile participă la conferinţele pe care le susţineţi?
I.M Trăim într-o cultură postmodernistă, ce l-a detronat pe Dumnezeu de la locul Lui de cinste din viaţa noastră personală şi socială, promovează o cultura a goliciunii, promovează standarde deformate ale vieţii spiritual morale. Familile se confruntă cu provocările acestei societăţi desacralizate şi chiar dezumanizate. Familile care vin la asemeanea conferinţe îşi dau seama că nu sunt perfecte, sunt afectate indirect sau inconştient de deprecierea morală a societăţii şi au nevoie de rededicare ca soţ şi soţie.
A.C: Trăim într-o eră în care rata divorţului e în creştere de la o zi la alta. Care sunt factorii care conduc cuplurile să ia asemenea decizii?
I.M: Faptul că tinerii intră în mariaj foarte superficial, fără a-şi pune problema responsabilităţilor, intră nepregătiţi, fără a înţelege ce înseamnă a fi un soţ sau o soţie. Mi-aş permite să iau exemplul unei tinere soţii. Dacă această tânără nu este pregătită şi dispusă să accepte pe bărbatul ei ca şi autoritate “number one” în viaţa maritală înseamnă că nu ştie la ce se înhamă. Această autoritate dată de Dumnezeu se măsoară în autoritatea pe care noi o întâlnim în viaţa cotidiană. Măsura în care ea recunoaşte autoriatea lui Dumnezeu este măsura în care va recunoşte autoritatea soţului. Revin la acea domnişoară îmbrăcătă în mireasă, cu ambient suberb dar care nu e pregătită să plătescă preţul de a se aşeza sub autoritatea bărbatului ei.
Pe de alta parte iau un bărbat care acceptă să se casătorească dar care habar nu are cine este Hristos şi implicit nu o să priceapă că el este chemat sa-şi fericiească soţia acceptând să plătească preţul de a se comporta faţa de ea aşa cum se comporta Hristos faţa de biserică.
Dacă un el şi o ea când s-ar casatori ar fi pregătiţi şi ar pricepe la ce se înhamă cred că nu s-ar grăbi să se căsătorească, s-ar gândi foarte bine. Cred că există aşa multe divorţuri şi pentru faptul că se intră în mariaj cu această rezervă în minte: “păi dacă nu merge, încerc o altă variantă, că doar nu oi fi nici primul nici ultimul.” Dacă noi am intra în mariaj cu gândul că nu mai avem dreptul să divorţăm nicioadată ne-am deschide bine ochii, minţile şi inimile înainte de a face acest pas. Mă gândesc la ce s-a intamplat în Eden când Dumnezeu i-a adus un singur exemplar de femeie. Adam ştie că dacă o lasă nu mai este o alta. Ori noi ştim că dacă o/îl lăsăm mai avem o altă varintă.
A.C: Consideraţi că mas-media influenţează mediul familial?
I.M: Cred ca aş pune mass-media printre primele 3 elemente care lucrează la degradarea familiei.
A.C: Care sunt celelate 2 elemente?
Din moment ce omul s-a fălit că este întelept, a înnebunit şi în momentul în care omul îl scoate pe Dumnezeu din viaţa lui crezându-se destul de deştept să se descurce singur dă în nebunie. Întoarcerea spatelui lui Dumnezeu este cauza esenţială a deprecierii vieţii de familie. Pe locul al doilea aş pune proasta comunicare dintre soţi. Deşi trăim într-o eră a informaţiilor, avem posibiliatea de a comunica mult mai rapid, comunicarea dintre membrii familiei este una telefonică sau virtuală. Această comunicare prostă aş pune-o la pachet cu faptul că suntem foarte ocupaţi astăzi.
A.C: Mai aveţi ceva de adăugat?
I.M: Aş avea un cuvânt pentru cei care nu s-au căsătorit şi le-aş spune în primul rând fetelor să nu se mărite până când nu sunt conştiente că cei care le curtează sunt în stare să le fie cap. Pentru că nu vor putea fi fericite dacă nu vor avea ca soţi adevăraţi capi. La bărbaţi le-aş spune să nu se grăbească la însurătoare până când nu acceptă domnia lui Hristos şi până nu sunt pregătiţi să plătească preţul, adică să fie gata să se sacrifice pentru fericirea soţiilor lor.
interviu realizat in colaborare cu Marius Ivonici
